Filmul Revoluției în sat, la Bahmut

De unde această certitudine despre două tabere sau, cel puțin, una și jumătate (căci, mai sunt și bărbați de treabă) și de ce epitetul "beligerant" ne pare atât de potrivit pentru ele? 

Legată trup și suflet de domeniul judiciar și psihologic, Elena Bădărău, care-și dorea cu tot dinadinsul un copilaș, nu că ar fi fost nedorit, în niciun caz, vedea, totuși, concediul de maternitate ca o sentință, pe care trebuie să o ispășească trei ani, iar „pedeapsa” care-i condiționa această impresie era lipsa sau insuficiența de comunicare.

Și ce-ar fi să facă o femeie activă din neastâmpărarea ei creativă? Și-a amintit despre acele femei cu care ar fi vrut să schimbe mai multe vorbe, dar ele erau mereu grăbite, speriate, istovite, cu femei despre care știe sigur că sunt abuzate în sânul familiei, dar nu se plâng nimănui, cu atât mai mult la poliție... De altfel, dacă agresorul nu este înlăturat de lângă ele, bătaia, despre care nebunii cred că-i ruptă din rai (să fi văzut ei raiul, cu împlinirea și siguranța lui!...), este și mai mare, și mai frecventă. 

Căutând comunicare de calitate, s-a înscris, paralel, la Academia de Liderism Feminin. În plan personal, ne mărturisește că s-a simțit inclusă, activă, cu pofta de autodezvoltare împlinită. Unde mai pui, că a fost acceptată la instruiri împreună cu copilul, o micuță de 8 luni, foarte activă, care mergea deja (vorba stereotipului pozitiv: „cui să-i semene, dacă nu lui mamă-sa?”). 

În plan profesional, anume Academia de Liderism Feminin, cu instruirile utile și posibilitățile oferite de programul de granturi, au constituit teren propice pentru inițierea primului proiect în domeniul egalității de gen, implementat de Elena.

De altfel, și pe acestea le-a considerat o modalitate eficientă de a contribui la ameliorarea parametrilor primului indicator de la care pornise – situația femeilor din satul în care locuiește, Bahmut, raionul Călărași, la capitolul violență domestică. 

Din câte am aflat de prin sat, la Bahmut nu se organizase vreodată activități referitoare la violența în familie. Violența există, se manifestă ca la ea acasă, doar că nu se recunoaște și nu se vorbește despre aceasta. Update: nu se vorbea. 

Ideea Elenei Bădărau de a crea un grup de suport pentru femeile victime ale violenței în familie începe, cât de paradoxal n-ar suna, cu o minciună, zisă în numele binelui. Cunoscând năravul fioros al unor bărbați din localitate, în parteneriat cu directoarea gimnaziului din comună, o fac pe spioanele, anunțând că se organizează o adunare, o lecție educativă, despre elevi. Și nu au dat greș crezând că se vor prezenta doar mame. Cum altfel le-ar fi chemat cu așa bărbați? 

Iar lecția, da, a fost una educativă, despre cum să te prețuiești, despre cum viața ta are valoare, despre cum „pentru copii” trebuie să trăiești frumos, în calm și siguranță, etc. 

În cazul proiectului „Viața fără violență - familie fericită”, ar merita să precizăm că este necesară o reevaluare a conceptului de happy-end, după situația participantelor, deoarece în rezultatul lui, trei dintre participante au solicitat divorț, convinse de ideea că pot și altfel, singure sau cu copii, sau poate cu altcineva, cândva. De asemenea, una dintre femei a mers la psihoterapeut, iar celelalte peste 45 de femei și-au reevaluat cotidianul, alegerea, soarta, cerând respectul cuvenit. 

Altfel nici nu se putea, după ce au aflat ce acțiuni sunt tratate drept violență, dar mai ales unde pot apela după suport, ajutor. Au avut ocazia să discute în grup, dar și individual, cu psihologa Elena Bădărău și cu coordonatoarea de proiecte Andriana Zaslaveț, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, Violeta Botnari, profesoară care a contribuit la instruiri și nu doar, directoarea gimnaziului Bahmut, Zemlinschi Galina, care a devenit un stâlp de nădejde într-o comunitate în care se schimbă regulile de joc, mai exact, sunt aplicate niște reguli, nu se acționează din instincte sălbatice. 

Și dacă Dna Zemlinschi este un stâlp al acestei piramidei revoluționare, Elena Bădărău și-a asumat poziția de Far din Alexandria, luminând calea oricărei femei, care are nevoie de ajutor.

Iar pentru ca lumina să se răspândească peste tot, ea a fost revărsată în primul rând peste cei care distribuie energia în comunitate, mai ales în localitățile rurale: 14 profesoare de la școala din Bahmut au fost instruite în domeniul egalității de gen, îndeosebi cum să acționeze în cazurile în care depistează o problemă, observă în comportamentul elevilor anumite semnale. Dacă au aflat profesoarele despre ceva util, fiți siguri că nu scapă nimeni din plasa lor.

Astfel, peste 90 de elevi din clasele VII - IX, tineri din satele comunei Bahmut, au avut parte de educație în privința egalității de gen.

„Pornisem nu de la un punct zero, dar de la un punct cu minus. Majoritatea băieților din comunitate merg la studii, majoritatea fetelor se căsătoresc după nouă clase. Băieții sunt încurajați de toți, participă la concursuri, competiții sportive, văd lumea, fetele nici măcar la concurs de dans nu se implică - așa bau fost obișnuite: recent, la un concurs de dans, au participat 18 băieți și 3 fete. Se predau ore de engleză, contra cost, în gimnaziu: inclusiv în familiile în care este frate și soră, băiatul este trimis la cursuri, fiica nu, iar justificarea mamei, „că fetei la ce-i trebuie?, că ea o să se mărite și gospodăria știe de ea”, m-a dat peste cap de tot!... Sunt doar unele exemple. Lucrăm mult cu fetele, le-am prezentat alternative, cu precădere, în condițiile în care, anul trecut, trei fete după clasa a noua erau deja însărcinate. Au aflat multe, au mers în excursie în capitală, pentru a le semăna dorința de prosperare și în particular de independență financiară. Acest mult aspect l-am scos în evidență, deoarece am observat că multe dintre femei suportă violența domestică, motivând că nu au cu ce se întreține singure. Și directoarea gimnaziului contribuie mereu la implicarea tot mai mult a fetelor.”, își deapănă firul Elena.

Ulterior, după în botez de luptă pe cinste în lumea proiectelor, protagonista a atras în comunitate alte 5 granturi, toate menite să molipsească femeile de demnitate, să le ofere o alternativă, cu sprijin, în caz de necesitate. 

Ce fac? Programe de instruire, orientare profesională pentru fete, suport în accesarea unor pachete sociale pentru a merge la studii, etc. 
Ce au de gând să facă? Următorii trec la covor băieții, căci el mult mai sigur să iluminezi ambele tabere, care în generațiile viitoare să nu mai devină beligerante. 

Academia Națională de Liderism Feminin a fost organizată de Platforma pentru Egalitate de Gen, sub egida Gender-Centru în parteneriat cu ERIM și GENDERDOC-M în cadrul proiectului "Moldova împotriva tuturor formelor de discriminare" implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene.