Cum aplicăm critica blândă și constructivă în activism?

Venind în lumea activismului, aducem cu noi experiențele și modelele de comunicare folosite până acum în viață. Aceste modele sunt strict legate de normele sociale care ne înconjoară: despre ce putem discuta, pe ce ne putem plânge, ce poate fi criticat și, cel mai important, cum facem toate astea. Aceste modele, totuși, uneori nu reflectă în mod adecvat nevoile noastre în activism. Critica grijulie poate contribui la reducerea tensiunilor în cadrul grupurilor, oferind activistelor și activiștilor un spațiu sigur și prietenos.

Surprinzător, critica blândă din cadrul activismului civic poate fi foarte diferită de strategiile pe care le aplicăm la criticarea corporațiilor sau instituțiilor sociale. Aceasta urmărește, în primul rând, bunăstarea psihologică a membrelor grupului și atingerea unor schimbări pozitive comune. O astfel de critică poate contribui la crearea unui climat de acceptare, în care membrele grupului au dreptul la greșeală, iar experiențele nereușite devin o oportunitate netraumatizantă de creștere și dezvoltare personală.

Acest articol oferă câteva sfaturi despre cum poți începe practicarea criticii grijulii și care sunt trăsăturile distinctive ale acesteia.

Illustration by Nollaig Lou

Cât de necesară este critica pe care vrei o să o aduci?

Cu cât mai mulți oameni ajung în activism, cu atât mai mult conținut ei creează, iar acest conținut nu întotdeauna coincide pe deplin cu așteptările noastre despre cum ar trebui practicat activismul.

Poți începe cu o reflecție conștientă asupra subiectelor care trebuie criticate, în viziunea ta, și în ce discuții ai vrea potențial să te angajezi. Posibil, ar merita să stabilești care valori în activismul tău sunt principiale și fără spațiu pentru compromisuri. De exemplu, s-ar putea ca drepturile omului să fie foarte importante pentru tine, la fel ca și lupta împotriva consumerismului. Dar din acestea două, în niciun caz nu ai fi dispus/ă să faci compromisuri cu privire la drepturile omului. Absența discursului de ură în materialele publice ale altor activiste și activiști reprezintă o valoare fundamentală pentru tine și, astfel, ești dispusă să te implici activ în discuții la acest subiect. 

Cel mai probabil, conținutul creat de alte activiste nu va corespunde mereu viziunilor tale despre anti consumerism, dar această stare a lucrurilor o consideri acceptabilă și decizi să nu critici astfel de cazuri. Până la urmă, există foarte multe activiste și activiști care lucrează pe diverse subiecte, cu o mare varietate de grupuri sociale, iar conținutul care nu funcționează pentru tine, poate fi util altcuiva. În loc să te angajezi în critici față de materialele care nu promovează luptă împotriva consumerismului, decizi să distribui sursele care abordează această temă.

Critica blândă ca și model de comunicare presupune că ești dispusă să-ți împărtășești valorile și cunoștințele fără a te axa pe greșelile altora. Din contra, cu ajutorul acestor cunoștințe, puteți împreună schimba ceea ce este fundamental important.

Crede în bunele intenții ale oamenilor

Illustration by Nollaig Lou

Când vrei să sugerezi vreo modificare, o altă tehnică simplă, dar foarte importantă, este să începi discuția, reieșind din bunele intenții ale interlocutoarei sau interlocutorului. Chiar dacă materialele produse de alte activiști/e diferă în vreun fel de valorile tale, dacă pornești de la ideea că acestea a fost create întru atingerea unor schimbări sociale pozitive, poate reduce semnificativ din tensiune. Când presupui că tu și celelalte activiste vă aflați, cel puțin aproximativ, în același segment de valori și vă angajați în activism din dorința unor schimbări reale în jurul vostru, elimini automat diviziunea în „noi cele bune / ele cele rele”. Această abordare îți permite să percepi activiștii și activistele din jur ca pe niște aliați/e și să cauți sugestii constructive și concrete pentru a face conținutul lor mai incluziv sau sensibil.

Deseori, modificările pe care vrem să le sugerăm conținutului cuiva țin de utilizarea unui vocabular corect. Când întâmpinăm termeni incorecți sau cuvinte care comportă conotații negative, am putea crede, la prima vedere, că acestea sunt folosite în mod deliberat: fie pentru a răni pe cineva; fie pentru a exprima o poziție politică. Totuși, practica demonstrează că utilizarea și cunoașterea vocabularului corect este o abilitate care se învață. Nu există oameni care de mici cunosc și operează cu termenii corecți. Cu toții trebuie să citim, să descoperim și să învățăm a fi sensibili. Iar dacă cineva nu are acces la surse de informare sau nu are timp să studieze vocabularul, această persoană va avea nevoie de explicații suplimentare despre motivele pentru care unii termeni ar trebui evitați și înlocuiți cu alte formulări.

Întrebări care te vor ajuta să crezi în bunele intenții  ale colegilor și colegelor:

• Ce problemă socială abordează acest conținut?
• Ce lucruri bune pot extrage din el?
• Care dintre valorile mele personale se regăsesc în acest conținut?
• De ce mi se pare important să contribui cu modificări la acest conținut?

Începe cu o discuție personală

Illustration by Nollaig Lou

Dacă vrei să oferi critică și consideri important să ajuți alte activiste și activiști în crearea unui conținut mai sensibil pe viitor, e bine să începi cu un mesaj personal. Ai putea deschide conversația cu o scurtă informație despre tine și activitatea ta. De asemenea, este important să întrebi despre motivele care le-au făcut pe activiști sau activiste să creeze un astfel de conținut. În această conversație este important să înțelegi de ce cineva a folosit anumiți termeni sau anumite imagini, și ce scop își propunea să atingă prin acest conținut. Nu uita de bunele intenții și încearcă, prin întrebările adresate să nu pui la îndoială acțiunile interlocutoarei sau a interlocutorului. În schimb, străduiește-te cu adevărat să înțelegi motivele pentru care cineva a luat o asemenea decizie.

În urma răspunsurilor, ai putea simți că valorile și obiectivele voastre diferă în anumite aspecte, iar acesta este un lucru absolut firesc: nu există două activiste sau activiști identici/e care sută la sută ar fi de acord pe orice subiect. Propunând modificări la conținutul cuiva, i-ai putea comunica concomitent despre valorile tale personale, explicând motivul pentru care vii cu modificările în cauză. Încearcă să percepi acest proces ca o oportunitate de învățare de la egal la egal, în care tu îți împărtășești cunoștințele acumulate, iar cealaltă parte îți explică contextul și viziunea proprie. În acest fel, poți crea un mediu prietenos schimbului de experiență și expertiză.

Dacă colegii sau colegele tale nu sunt pregătite să ia în considerare sfaturile oferite, acceptându-ți sugestiile, poți să-ți exprimi public poziția față de această situație. Exprimarea publică a propriei poziții sau critici cu privire la acțiunile altor activiste și activiști, este un instrument foarte de puternic care te ajută să declari ce este acceptabil și ce nu este acceptabil pentru tine. 

Cu toate acestea, activismul îndreptat către grupurile vulnerabile ale populației nu există într-un mediu izolat, iar oponenții noștri, deseori, urmăresc ce și unde spun activiștii și activistele, angajându-se activ în dezbateri critice. Acumularea comentariilor negative din partea oponenților, comunicarea neconstructivă și învinovățirea activiștilor și activistelor pentru anumite greșeli, duce adesea la situații în care până și cea mai productivă discuție poate degenera într-o conversație emoțional traumatizantă.

Prin urmare, punere unei probleme în discuție publică ar putea fi utilă doar în cazul când toate celelalte instrumente – abordarea personală, explicațiile, oferirea unor surse alternative – au fost epuizate și consideri că beneficiile unei discuții publice depășesc posibilele riscuri.

Întrebări utile într-o conversație personală:

• Vreau să vorbesc despre activitatea dvs. de activiste/activist, aveți timp pentru asta?
• De ce ați decis să creați un astfel de conținut?
• De ce ați decis să folosiți anume astfel de termeni/imagini?
• Poate ați fi curios/ă să aflați mai multe despre această problemă?

Sugerează modificări concrete

Illustration by Nollaig Lou

Dacă intenționezi să contribui cu modificări la conținutului cuiva, în discuția personală, ar fi bine să propui schimbări foarte specifice, explicând motivele pentru care le consideri necesare și oportune. 
Aceste explicații vor demonstra interlocutoarei sau interlocutorului că prin aceste propuneri nu urmărești scopul de a-i critica acțiunile, ci pentru că vrei cu adevărat să ajuți la îmbunătățirea materialului.

Propunând anumite modificări, ține minte că interlocutoarea sau interlocutorul ar putea, la fel, să le refuze. Acest scenariu nu trebuie perceput ca o înfrângere sau greșeală. Atunci când oferim anumite cunoștințe sau soluții, oamenii au tot dreptul să le accepte sau să nu le accepte, iar acest lucru este legat de valorile și convingerile lor proprii.

Dacă sugestiile tale au fost acceptate, mulțumește-ți interlocutoarea/interlocutorul pentru participare și deschidere spre dialog. Recunoștința, deși este un detaliu minor, va lăsa, în cazul ambelor părți, sentimentul că au trecut printr-o experiență pozitivă, din care toate au avut doar de câștigat, și nu o situație de critică cu învingătoare și învinse.

Cum sugerezi anumite modificări:

• Aș vrea să vă sugerez să înlocuiți această frază cu următoarea: „...” pentru că...
• V-aș sfătui să înlocuiți acest cuvânt cu următorul: „...”, deoarece....
• Cred că schimbând acest element, veți obține...
   

Critică sistemul, nu persoana 

Dacă consideri conținutul creat de alți activiștii și activistele prea distructiv și decizi să vorbești despre asta în mod public, este important să ții minte că prin criticarea unei singure persoane este foarte puțin probabil să ajungi la rădăcina problemei. Din contra, acest lucru doar va contribui la divizarea și mai mare a comunității.

Astfel, în loc să te concentrezi pe un caz specific, analizând ce nu este în regulă cu el, indicând asupra greșelilor cuiva, ar fi mai bine să scrii sau să vorbești despre problema generală și sistemică, menționând cazul specific drept exemplu. Critica unui sistem față de care nu trebuie să ai grijă, îți permite să-ți exprimați furia și nemulțumirea fără a răni anumiți activiștii și activistele, extinzând potențialul câmp de solidaritate. De exemplu, dacă observi o organizație sau o inițiativă, desfășurându-și evenimentele într-un mediu inaccesibil, poți începe o discuție publică despre lipsa spațiilor accesibile în comunitate și a costului ridicat al localuri care oferă un astfel de mediu. Invitând comunitatea la discuție, nu căuta vinovații, ci încercați împreună să găsiți noi forme de interacțiune și modalități de schimbare a sistemului.

Critica sistemului:

• Care este legătura dintre acest caz particular și sistemul capitalist / patriarhal / naționalist / heterosexist, etc.?
• De ce asociez acest caz cu acest sistem?
• Ce ar trebui schimbat în sistemul existent pentru a preveni astfel de situații?

Primele încercări de practicare a criticii blânde și constructive pot consuma mult timp și, într-adevăr, nu toți activiștii și activistele vor fi dispuse să investească efort în acest proces. Totuși, așa cum se întâmplă cu multe alte practici care nu fac parte din sistemul normelor noastre, aplicând zilnic critica grijulie, o vei transforma treptat în obișnuință și, în timp, îți va fi mult mai ușor. Pe măsură ce vei practica comunicarea nonviolentă, vei observa cât de confortabilă poate deveni aceasta atât pentru tine, cât și pentru celelalte persoane din jur, iar critica va deveni un instrument important pentru consolidarea relațiilor cu activiștii și activistele din jur.

Mulțumim Mirei Tai, lui Nika Wodwood și altor activiștii și activistele care au contribuit și au dezbătut acest material.