Homofobii sunt mai puțin instruiți, mai dogmatici și au o atitudine negativă față de sex

Se consideră persoană religioasă, conservativă, se informează preponderent din mass-media rusești și are o atitudine negativă față de sex. Acestea sunt calitățile pe care le-au întrunit majoritatea persoanelor homofobe din Republica Moldova, care au participat la un studiu științific în luna martie curent. Studiul a fost realizat de către Angelica Frolov, în cadrul tezei de master în psihologie socială. Angelica este licențiată în psiho-pedagogie, coordonatoare a programului Lobby și Advocacy din cadrul Centrului de Informații Genderdoc-M.

Interesul științific al Angelicăi Frolov de a studia cauzele care stau la baza atitudinilor homofobe din societatea moldovenească este motivat de activismul său civic:

„Interesul științific este strâns legat de activismul meu, pentru că atunci când vrei să schimbi atitudini, trebuie să știi care sunt cauzele acestora, să știi în ce direcție trebuie să sapi. În primul an de facultate am făcut o mini-cercetare pentru conferința științifică a universității. În cadrul cercetării am întrebat oamenii care au fost homofobi și nu mai sunt - ce i-a făcut să-și schimbe atitudinea. Deci știam ce-i face pe oameni să-și schimbe atitudinea, dar nu știam cu certitudine cauzele homofobiei”, a explicat Angelica.

Pentru un tablou mai clar al cauzelor sociale ale homofobiei, autoarea studiului a cercetat diferite tipuri de homofobie cu ajutorul unui instrument psihometric, care indică procentual nivelul de homofobie al respondentului în comparație cu nivelul mediu de homofobie la nivel internațional. Astfel un rezultat de 0% poate fi interpretat drept lipsă de homofobie, iar 100% - un nivel maxim de homofobie.

Printre tipurile de homofobie analizate a fost cea cognitivă, care a acumulat cel mai înalt nivel printre moldoveni (35,64%). Acest tip de homofobie, după cum sugerează și denumirea, este format prin asimilarea informațiilor, cum ar fi puncte de vedere politice, care urmăresc să reducă nivelul homosexualității sau manipularea din mass-media.

Următorul tip de homofobie analizat, cea afectivă, a acumulat 32,65%, ceea ce indică numărul oamenilor al căror sentiment homofob este mult mai complex și format timpuriu, în copilărie. Persoanele cu homofobie afectivă, explică autoarea, au tendința de a experimenta emoții negative cum ar fi frica, dezgustul, dezaprobarea și disconfortul atunci când se confruntă cu fenomenul homosexualității. Persoanele cu niveluri ridicate de homofobie afectivă se pot simți chiar supărate și cred că homosexualii merită să fie pedepsiți.

„În cazul homofobiei afective poate fi vorba despre niște prejudecăți impuse încă în copilărie de mediul în care au fost educați acești oameni. Puteau fi numiți „pederast” atunci când încă nu înțelegeau ce e asta, dar au înțeles că e de rău și și-au format o atitudine negativă. Respectiv, de multe ori, nici nu-și pot explica rațional atitudinea negativă. Aceasta apare la nivel emoțional și somatic - acești oameni pot avea sentimente de repulsie, dezgust sau greață în prezența unei persoane pe care o consideră homosexuală”, a explicat autoarea.

Cel mai mic procent a fost acumulat pentru homofobia comportamentală - 10,05%. Oamenii cu niveluri ridicate de homofobie comportamentală pot umili, intimida și insulta persoanele pe care le consideră homosexuale.

Nivelul înalt pentru homofobia cognitivă și cea afectivă, în comparație cu homofobia comportamentală au fost o surpriză, recunoaște Angelica Frolov: „Este îmbucurător să constat că este un procent relativ mic de persoane homofobe care sunt gata să atace persoanele homosexuale, în același timp acest tablou vorbește despre faptul că anume persoanele homofobe au de suferit din cauza urii cu care trăiesc. Omul care trăiește cu sentimentele astea de frică, ură, dezgust, se simte foarte rău. În acest caz, emoțiile negative rămân să-l macine, îi dăunează doar lui, îi influențează negativ calitatea vieții. Ar trebui să fie în interesul persoanelor homofobe să scape de homofobie, pentru că ei sunt cei care suferă”.

Într-o cercetare anterioară, Angelica Frolov a descoperit că eliberarea de homofobie îi face pe mulți oameni să se simtă foarte bine: „Oamenii când se eliberează de homofobie simt euforie, pentru că scapă de o năpastă care îi chinuie. Respondenții din studiul anterior, persoane care au reușit să scape de homofobie, scriau că simt dragoste față de persoanele LGBT, respect, admirație. Asta este euforie. Pentru că, vă dați seama, nu ai cum simți toate astea față de persoane pe care nu le cunoști. Se simțeau eliberați, datorită faptului că, în sfârșit, și-au scos o piatră de pe inimă”.

Una dintre variabilele care corelează cel mai mult cu homofobia este religiozitatea respondenților. Indicatorul se găsește în multe alte studii despre homofobie. Cu cât mai religioși se consideră, cu atât mai homofobi se dovedesc a fi respondenții. Totuși autoarea afirmă că, nu evlavia în sine influențează nivelul de homofobie:

„Eu acum nu mai cred că homofobia este legată de religie, mai degrabă de dogmatizare. E vorba de o categorie de oameni care aleg să fie evlavioși doar pentru că nu pot gândi critic, pentru că au nevoie de reguli clare de viață, care să corespundă gândirii lor simpliste, dihotomice, în care lumea este mereu împărțită în două extreme - în rău și bine, adevăr și păcat. În cadrul unei religii ei pot urma cu strictețe reguli clare, nu au nevoie să gândească, să analizeze. Se încredințează total cuvintelor preotului. Deci ține mai degrabă de personalitatea omului. Ține mult de respectul de sine scăzut, capacitatea mică de a empatiza și a analiza.

Eu cunosc foarte multe persoane religioase, dar care nu sunt dogmatizate și nu sunt homofobe și știu mulți atei care sunt homofobi, pentru că ei mai sunt influențați puternic de subcultura din penitenciar”, a spus Angelica Frolov.

Homofobia a corelat semnificativ și cu atitudinea negativă sau foarte romantizată față de sex. Cel mai înalt nivelul de homofobie îl au cei care consideră că „unele practici sexuale (sexul anal, oral) nu sunt sănătoase”. Acest rezultat, potrivit autoarei, demonstrează o dată în plus că educația sexuală este un instrument important pentru a diminua prejudecățile legate de homosexalitate.

Contrar așteptărilor, vorbitorii de limbă rusă, care au participat la studiu, sunt mai puțin homofobi decât vorbitorii de limbă română, iar locuitorii zonelor rurale mai puțin homofobi decât orășenii, totuși merită de menționat că eșantionul persoanelor din mediul rural a fost prea mic pentru a putea face concluzii în acest sens. În același timp, persoanele care se informează din surse media din Federația Rusă sunt mai homofobe decât cele care se informează din surse locale sau din România. De asemenea, studiul demonstrează faptul că nivelul cel mai redus de homofobie este printre persoanele cu doctorat, iar cel mai mare nivel - printre cei acre au indicat că au studii colegiale.

O surpriză plăcută pentru autoarea studiului a fost nivelul de homofobie generală destul de redus. Mai mult de jumătate dintre respondenți au obținut un nivel de homofobie sub 24% și doar 4% dintre respondenți s-au situat în segmentul cuprins între 75% și 96%.

La studiu au participat 326 de respondenți, utilizatori ai rețelelor de socializare, cu vârsta cuprinsă între 16 și 63 de ani (vârsta medie fiind 31,74 ani).

 

<< Previous article

Veronica Fights Back!

Next article >>

Samizdat Podcast with Natalia Gârbu

Subscribe to the newsletter!

Stay updated with the latest articles, news and stories.