„Indiferent ce se întâmplă, fetele continuă să aibă menstruație”. O tânără a inițiat The Red Box Project în Republica Moldova

Doina Cetulean este o tânără din R. Moldova care a trecut prin experiențe dureroase tocmai din cauza lipsei de dialog despre ce înseamnă menstruația. Ea a hotărât să nu lase lucrurile așa cum sunt, iar acum încearcă să pună pe picioare un proiect, prin intermediul căruia să crească conștientizarea nevoii de dialog în această privință, pentru a evita ca istorii similare cu a sa să se repete. 

Cum a pornit inițiativa The Red Box Project? 

Cu un an în urmă, mă aflam la Londra, unde activam în cadrul unui Centru pentru copii. Auzisem de acest proiect și imediat mi-am adus aminte de momentele prin care am trecut eu, când eram elevă. Eu sunt de la țară, și știm cu toții care sunt condițiile acolo. Am zis că vreau acest proiect la mine acasă, pentru că dacă pe mine m-a durut, sunt convinsă că există foarte multe alte fete pe care această temă tot le doare. Așa, am făcut o întâlnire cu fondatorii acestei mișcări, ei și-au dat acordul și am pornit. Suntem recunoscuți și la nivel internațional, iar dacă intrați la ei pe pagină - vedeți printre SUA, Japonia, și R. Moldova. Am zis că ar fi bine să existe și o Asociație, astfel încât totul să fie transparent. Am deschis cu greu Asociația, se găseau tot felul de piedici, dar am reușit până la urmă. Am revenit în R. Moldova, m-am întors în țară, am lăsat totul ca să mă ocup de acest proiect local. Noi facem și instruiri, întrucât chiar este nevoie, pe când cei de la Londra se ocupă numai cu donația cutiilor. 

De cât timp e înregistrată Asociația?

Din iulie, vara trecută. 

Ce anume presupune instruirea, despre care spuneați mai devreme?

Noi avem un ginecolog și venim cu o prezentare în contextul căreia se vorbește despre igienă, pubertate, despre diverse teme tabu, legate de menstruație. Am început anume cu școala „Heritage”, întrucât ei sunt o instituție internațională și m-au ajutat pe partea de documentație, m-au ajutat cu acordul de parteneriat. Școala are asistentă medicală, dar iată nu aveau asemenea boxe, de exemplu. Prin mai multe discuții cu ei, am reușit să obținem permisiunea de a merge acolo. M-am dus la ei cu boxa. Toate cheltuielile au fost din buzunarul personal. Am ajuns acolo, am donat boxa, după care am făcut instruirea online, cu ginecologul.  

Cât de deschiși sunt adolescenții să discute despre asta și cât de multă nevoie au de informația respectivă? 

Când la mine a început această perioadă, eu de undeva auzisem că există, dar nu știam ce simptome sunt, de fapt. Eram prin ogradă și i-am spus mamei despre presupunerea mea, iar ea a zis surorii mai mari: „Du-te și-i dă una de aceea”. Deci, era tabu tema. Nici la școală nu am auzit să se vorbească vreodată despre menstruație. La biologie, treceam repede, la general, peste asta și mergeam la tema următoare. Ei bine, sora mea mi-a dat un absorbant, eu nu știam cum să îl aplic - l-am pus invers, cu partea care se lipește jos, în sus. Mă gândeam că așa se ține ca să nu cadă. După ce am mers puțin prin ogradă, mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. M-am dus înapoi la baie și l-am smuls, apoi l-am pus corect. Dar m-a durut - era perioada de pubertate, că și până acum țin minte. După care, altădată, chiar nu aveam absorbante, pentru că eram o familie modestă și nu prea era la îndemână, ca și acum, de fapt, să poți cere de la cineva un absorbant, așa că am pus hârtie. Asta e o mare greșeală. Din păcate, a ajuns în vagin și s-a făcut rană mai târziu. Am ajuns la ginecolog cu această problemă. Aceste două momente m-au și determinat să aduc acest proiect în Moldova. Exita lipsa de informare, pentru că părinții atunci nu prea aveau timp să discute despre asta, dar acum nu mai ai dreptul să nu vorbești cu copiii tăi pe aceste teme. La fel și instituțiile de învățământ - nu le vorbești elevilor o singură dată despre asta, ei trebuie permanent informați/ informate. Măcar odată pe lună. Pe mine m-a durut și eu sunt convinsă că până în prezent sunt tinere care ar vrea să fie la curent, dar nu au de unde. 

Ce conțin cutiile pe care le-ați menționat anterior?

Cele mai elementare lucruri - absorbante, tampoane, deodorant, șervețele umede pentru igiena intimă, plus un dezinfectant. La noi cea mai mare problemă e că nu dispunem de condiții pentru această procedură  - wc-urile sunt în curte, conectare la apă caldă nu avem - pentru că trebuie să îți speli mâinile și înainte, și după aplicarea absorbantului. Noi nu avem săpun. Noi vom vorbi permanent despre asta și sperăm să ne audă și conducerea statului. Nu e normal ca în secolul XXI să nu dispunem de aceste condiții umane - e dreptul nostru să avem aceste condiții elementare. Eu îmi dau seama că vor fi voci care spune: „cum, tu ceri absorbante, când noi nu avem săpun și hârtie igienică”? De fapt, inclusiv pentru absorbante trebuie să fie alocați bani. Ele trebuie să facă parte din acest complet: hârtie, săpun, apă caldă și absorbante, pentru că menstruația este un proces natural. Pentru asta, trebuie să demonstrăm că este nevoie și se cere, dar dacă ne vom limita doar la comentarii și reamintire pe 8 martie, nu se va schimba mare lucru. Trebuie să lucrăm pe etape. Trebuie să demonstrăm că avem nevoie de asta, pas cu pas. Să lucrăm, până la miting, pentru că indiferent de ce se întâmplă, fetele continuă să aibă menstruație. 

Mai ales că, dacă în condițiile de până la pandemie, se putea întâmpla să înceapă menstruația la școală, fără să ai un absorbant la îndemână, era probabil destul de stresant…

Exact, tu în loc să te concentrezi la ore, te gândești ce trebuie să faci - că dacă te scoli, scaunul poate fi pătat, nu știi când vine, începe bullyingul din partea colegilor. De asta e important să vorbim -  ca atunci când cineva din colegi vede asta, să ajute, nu să râdă. Am să deschid aici o paranteză - când noi vorbeam cu fetele de la școala unde am fost cu boxe, psihologul vorbea cu băieții. Cum spuneam, când începe la școală, tu nu ai unde apela. În instituție trebuie să fie o persoană responsabilă la care poți apela pentru ajutor, pentru absorbante. 

De ce e important să existe și discuția cu băieții?

Ei tot au perioada de pubertate și noi poate suntem mai deschise să vorbim despre ce ne afectează, totuși. Ei sunt un pic mai închiși, deși sunt convinsă că au tot nevoie să vorbească. Plus, e nevoie să le explicăm și lor că menstruația nu e un proces murdar, e un proces natural, normal și să nu arate cu degetul când văd că o colegă are o problemă, ci să ajute, în schimb. De aici trebuie formați și pregătiți tinerii. 

Din ce trăiește acum proiectul?

Din banii mei proprii. Chiar am renunțat și la serviciul din care mă întrețineam, ca să mă conectez 100% la ce fac acum, pentru că am înțeles că dacă nu mă conectez 100% la asta, este posibil ca peste jumătate de an să rămân fără finanțare. Și nu zic doar de bani, că proiectul poate fi susținut și cu produse sau combustibil… Totuși, dacă nu va fi finanțare, e posibil să dispară pur și simplu proiectul.

Ce planuri aveți pentru viitor? 

Vreau să îmi formez o echipă de voluntari, de ambasadori, care să vorbească, să spună cât de importantă e implementarea proiectului în instituții școale, pentru că noi vrem să începem cu elevele, cu tinerele, acolo e nevoie de urgență de asta. După care, ne punem drept scop ca în orice instituție, oriunde se găsește un veceu, să fie absorbante. Ca și cutia asta medicală, pentru situații de urgență. E nevoie să fie și în oficii, și în băile din localuri, peste tot trebuie să fie absorbante. Mai apoi, am vrea ca statul să înțeleagă că e nevoie de aceste lucruri și să asigure în mod gratuit instituțiile de învățământ.

Vă mulțumim.  

*Proiectul Red Box a luat naștere în Marea Britanie și reprezintă o inițiativă civică care și-a propus să asigure cu obiecte pentru igiena personală a femeilor în perioada menstruației în instituțiile de învățământ.