Vocea feministă a Alinei Andronache: Mituri despre feminism (Partea II)

Atenție MIT: Feminismul nu mai are sens după ce femeile au primit prin lege drepturile fundamentale (vot, educație).

„Într-adevăr noi, astăzi, avem mult mai multe drepturi, pe care strămoașele noastre nu le aveau. Cu siguranță că 50 de ani în urmă n-aș fi putut să aleg să fiu în concediu de maternitate sau să ies la lucru, să divorțez, să învăț să mă implic în politică și alte lucruri, dar asta nu înseamnă că noi am epuizat toate problemele legate de drepturile femeilor și nu mai trebuie să facem nimic. Fiecare generație de femei se confruntă cu noi probleme, care trebuie abordate și rezolvate. Eu am dreptul la mai multe alegeri, dar ele nu sunt întotdeauna acceptate de societate, de exemplu în momentul în care eu decid să nu stau în concediu de îngrijire a copilului toți se șochează de parcă am abandonat copilul, dar nu, pur și simplu, soțul are grijă de el. Atâta timp cât o femeie este criticată într-o astfel de ipostază, cineva este afectat sau suferă, înseamnă că noi nu am rezolvat toate problemele și mai avem pentru ce lupta.”

Atenție MIT: Feministele urăsc bărbații, sunt agresive și nu vor o familie. 

„Unul din cele mai amuzante și stupide mituri legate de feministe, care mă face să râd, este că acestea urăsc bărbații. Eu nu știu de unde s-au luat lucrurile astea, de exemplu în cazul cu ‹‹feministele nu vor să aibă familie sau copii››, aș putea găsi o argumentare logică, deoarece a lupa pentru o cauză necesită foarte mult timp, putere, dedicație și atunci când intri pe deplin în această luptă nu mai ai timp pentru viața personală, pe lângă factorul de propria alegere și decizie. Trebuie să acceptăm că nu este scopul principal al unei femei să se căsătorească și să aibă copii. Statul nu oferă alternative ca eu să continui cariera mea fără să fiu afectată de faptul că am trei copii, respectiv nu întotdeauna reușesc să reacționez la timp la unele subiecte sau să mă implic în activități. De exemplu în perioada de pandemie am dispărut din spațiul public, pentru că eram blocată în apartament cu trei copii și un job, deci nu mai ai timp de activism sau video-uri.”

Un deputat, într-o ședință a Alinei, despre hărțuirea sexuală: „Eu înțeleg că subiectul ăsta e la modă, dar hai să gândim critic.”

„Toate feministele și feminiști care luptă pentru anumite cauze nu luptă pentru cifrele din datele statistice. Datele statistice, pentru mine, sunt oameni, pentru că eu am în spate istorii reale și femei reale care au trecut prin asta și în momentul în care cineva are o atitudine față de hărțuirea sexuală de parcă ar fi trend, logic că mă deranjează. Nu e un trend atunci când te sună o femeie de 40 de ani, care lucrează la primărie într-un sat din Chișinău, și șeful ei, primarul, permanent o hărțuiește iar ea se simte vinovată și plânge spunând: ‹‹Alina, eu mă port decent, eu nu-l provoc cu nimic. Pe mine mă respectă tot satul, eu niciodată n-am făcut nimic rău. De ce el îmi face mie asta?›› Respectiv în așa situații e greu să reacționezi calm, dar eu nu cred că feministele sunt agresive, ele sunt disperate. Disperate, pentru că te simți de parcă ai fi în fața unui pericol și înțelegi că sunt vieți în joc. Eu nu exagerez când zic vieți, deoarece unele drepturi pe care le avem azi, la care oameni reacționează cu ‹‹ce mai vreți?›› au fost datorită unor vieți omenești.”

Atenție MIT: Feministele nu sunt feminine.

„Dar ce înseamnă feminină? Cine decide dacă eu sunt feminină sau nu? Care sunt standardele feminității? 90-60-90? E de parcă ai fi un program la computer: n-ai setat o funcție corect și îți dă eroare. Când o să conștientizăm că suntem cu toții diferiți, complet diferiți, vor dispărea și aceste mituri. Acestea sunt niște etichete impuse de alții. Standardele frumuseții, care dictează cum trebuie să fie o femeie sau cum să se simtă.”

Alina menționează că miturile nu ar trebui să fie o problemă într-o societate liberă, incluzivă, bazată pe egalitate, iar diversitatea ar trebui să fie un principiu peste tot.

Alina, cum acționează pandemia asupra femeilor și bărbaților?

„Pandemia acționează diferit asupra femeilor și bărbaților. Din studiile noastre toată cauza în domeniul violenței sau unele modificări legislative s-au dovedit a fi ineficiente în fața pandemiei. Se vorbește despre cât de mult a crescut numărul cazurilor de violență domestică în această perioadă, mai ales asupra femeilor și copiilor. Eu cred că noi nici nu știm numărul real și nu e complicat să-ți dai seama asta”, menționează Alina.

„Eu nu am colț unde să mă ascund să apelez. Pandemia a închis în primul rând o mulțime de femei față în față cu agresorul. În al doilea rând eu cred că în perioada ce urmează femeile vor primi mult mai puțini bani, pentru că ele sunt cele care își asumă cel mai mult responsabilitățile casnice, respectiv cu școlile și grădinițele închise nu vor mai reuși cu job-ul. Astfel femeile vor suferi financiar, o să dispară din câmpul muncii, o să oprească cariera”, spune aceasta.

Alina asociază pandemia cu un duș rece, care o face să se gândească la ce promovează și dacă este suficient. Asta înseamnă că feministele au pentru ce lupta: „trebuie să revizuim măsurile de siguranță în astfel de situații, situații pe care nu le-am prevăzut, deoarece efectele pandemiei le vom simți mult timp de acum încolo.”

Ce se întâmplă cu dreptul femeilor la avort în această perioadă?

„Femeile au fost lipsite și de dreptul de a apela la servicii, nu doar la 112, dar și la servicii prestate de ONG-uri, pentru că ele nu puteau activa. Femeile au fost lipsite de alegerea de a păstra sau nu copilul, de serviciile reproductive, deși a fost lansată o aplicație și un site în care poți să apelezi pentru avort medicamentos la domiciliu, cu ajutorul medicilor, este bine știut că, în mare parte, femeile sunt dependente financiar de bărbați. E grav. Femeilor li s-a răpit dreptul de a avea grijă de propria sănătate”, spune aceasta.

Alina crede că este foarte important ca statul să învețe lecții din cele întâmplate, pentru că nu este complicat să dezvolți anumite măsuri. Ceea ce nu crede că s-a întâmplat – statul nu a învățat să abordeze astfel de situații, totuși speră ca toate organizațiile, experții în domeniu și autoritățile se vor așeza la o masa să discute despre aceste aspecte, pentru că Covid-ul va face parte din viața noastră încă, cel puțin, câțiva ani.

De ce feminismul nu vizează doar femeile, dar pe toți noi și ar trebui cel puțin să cunoaștem ce reprezintă această mișcare?

„Feminismul nu este pentru femei, ci este despre femei, pentru că ele au fost istoric lezate de mai multe drepturi, dar nicidecum nu este o luptă între sexe. Sunt anumite lucruri pe care feminiștii de azi le promovează, ceea ce vizează implicarea bărbaților în creșterea copilului sau drepturile taților în caz de divorț, de exemplu. Feminismul nu are drept scop războiul între sexe, el este în primul rând despre acceptare, cooperare, libertate pentru ambele sexe”, spune Alina.

 

Inegalitățile de gen influențează ambele sexe în egală măsură

Alina Andronache

 

„De exemplu, feminismul este împotriva masculinității toxice. Mă refer la spiritul în care se educă băieții: că aceștia trebuie să fie puternici, să rezolve problemele cu pumnii, nu trebuie să plângă sau să fie sensibili. Astfel ei cresc lipsiți de dreptul de a-și exprima emoțiile, iar frustrarea poate în timp dezvoltă agresivitate, motiv pentru care mulți agresori sunt bărbați. Respectiv când vorbim despre egalitate de gen, ne referim la ambele sexe, iar dacă peste câțiva ani se va ajunge ca ei să fie cei lezați de mai multe drepturi, nu cred că feministele se vor retrage din luptă, ba din contra, cauza va continua, atâta timp cât cineva are de suferit”, menționează aceasta.

Feministele și feminiștii din Republica Moldova luptă pentru o societate în care femeile și bărbații au șanse și drepturi egale, sperând că prin combaterea stereotipurilor și prejudecăților, adânc înrădăcinate în mintea fiecăruia, vom dezvolta o comunitate sănătoasă. Alina Andronache menționează că este plăcut surprinsă să vadă numărul în creștere a tinerilor care discută despre diversitatea de subiecte de la feminism la ecologie, pentru că este important să găsim oameni din alte generații care să continue această cauză.